Dacă mâine m-ai chema Acasă,
Doamne, Tată, sunt eu pregătit?
Aş pleca cu inima voioasă,
Înspre locul ce mi-ai hărăzit?

Câtă pace am acum în suflet,
Câtă dragoste am azi în piept?
Cum îmi este viaţa şi-al meu umblet,
Cât de mult Isuse, Te aştept?

Mă gaseşti Tu vrednic de-a Ta slavă,
Sunt eu mădular din Trupul Tău?
M-ai cosit cândva ca pe otavă,
Să stârpeşti în mine tot ce-i rău…


M-ai altoit o, Doamne Dumnezeu,
Cu un Lăstar din trupul Tău divin,
Mi-ai curăţat prin har trecutul greu,
Din viaţa mea făcut-ai cer senin.

Dacă mâine aş veni la Tine,
Cum mă vei primi o, Domnul meu?
Călător prin valea de suspine,
Cât primit-am eu din Duhul Tău?

Tu mi-ai pus în piept un dor nespus,
Pace şi nădejde Tu mi-ai dat,
Calea către cer eşti Tu, Isus,
Cel ce crede-n Tine, e salvat!

Dacă mâine trebuie să plec,
Înspre Ţara cea de mult visată,
Doamne, vreau cu Tine să-mi petrec,
Te iubesc, cum n-am iubit vreodată!

Şi de popasul meu nu s-a sfârşit,
Pe-acest pământ, eu ştiu că va veni,
O clipă şi un zbor spre infinit,
Cu Domnul meu voi fi în veşnicii.

Dacă azi Isuse Te-aş vedea,
Coborând pe nori de slavă, lin,
Vino, Doamne, vino! Aş striga,
Tu să-mi spui duios: “Copile, vin!”

12/10/11, Barcelona- Lucica Boltasu